DARA - Рулетка | Lyric Video

#StopTheWar #SupportUkraine #UkrainiansWillResist
La vârsta de 5 ani am simțit prima dată frica de război. Poate pentru că bunica mea mai povestea uneori rupturi de istorii despre “cum a fost pentru ea, fetiță de 6 ani să treacă prin al doilea război mondial” sau poate pentru că am aflat prea devreme, la vârsta de 3 ani, cum e să simți că într-o noapte cineva intră peste familia ta și îți distruge orice senzație de siguranță.
Copiii sunt nevinovați și neputincioși.
Acum un an am scris o piesă care este foarte personală și urma să fie lansată pe 23 martie- ziua în care lansez albumul.
“Ruleta” era istoria despre trauma mea, pe care nu am putut-o povesti în cuvinte mulți ani. Acum, din păcate a devenit istoria despre trauma unei întregi națiuni, copiilor unui popor. Nu știu ce trebuie să facă artiștii în așa timpuri, eu simt să exprim îngrijorarea, empatia, frica tot prin muzică, pentru că ea a știut mereu să trateze suflete.
Nici un copil în lumea asta nu merită să vadă și să simtă ceea ce simt copii din Ucraina acum. Mă rog ca îngerii păzitori care m-au ocrotit pe mine în 1996 să îi ocrotească și să le aducă liniștea și pacea la ei acasă cât mai curând.💛 Sa fie pace în lume 💛💙


Asistenta in Romania - https://refugees.ro/
Uniti pentru Ucraina -   / uniti.  .
Crucea Rosie - https://crucearosie.ro/
Unicef - https://help.unicef.org/ukraine2022?c...

Ukraine:
https://how-to-help-ukraine-now.super...

Moldova:
  / csrmoldova  
https://mpay.gov.md/Services/Service/...

Text: Dara
Muzica: Dara, AlbWho
Productie: Vlad Mazarel

SUBSCRIBE: https://bit.ly/DaraSubscribe

Follow DARA:
https://open.spotify.com/artist/36IWL...
https://music.youtube.com/channel/UCw...
  / artist  .

Facebook:   / dara.artist  
Instagram:   / meet_dara  

Versuri:
Cine e la ușă, cine vine oare?
Pe nimeni noi nu așteptăm
Într-o zi prea caldă, era a 3’a vară
Când nu știu despre ce visam
Au venit să fure bani și ce-o mai fi dar
Uite că au încurcat
Au luat cu ei doar o copilărie
S-a făcut bucăți, s-a spart.

E ritmul loviturilor în oase și plânsul mamei mele
Care mă urmăresc în fiecare vis
Inimă prea mică, începe să se zbată tare
Dar ca în orice vis urât, acum nu pot să strig

Ai grija tata, nu deschide
Întreabă-i pentru ce-au venit
Și spune-le că în casă doarme
Copilul tău fără de griji

Cine erau oamenii ăia
Până acum fețele lor eu nu le știu
Dar cum naiba trăiesc înca-n pereții mei
Și umblă hoinari pe acolo ca într-un pustiu
Si când mi-e lumea cea mai dragă
Vin la urechea mea și îmi șoptesc
Rece și simplu, fără de grabă
Asta-i povestea tristă din anii 90

Ruleta sau destinul a fost atunci de partea noastră
Sau îngerii ne-au vrut așa, să fim toți vii
Dar poate acum vor auzi si vinovații piesei astea
Că sufletul meu nu mai știe de’atunci cum e liniștea.