Doi ani de la lansarea Proclamației din Banat. Emisiune eveniment!

PROCLAMAȚIA DIN BANAT
Timișoara, 15 mai 2022
Fiind inspirați de imperativul Domnului nostru Iisus Hristos, „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!“ (Ioan 16, 33), plecând de la credința că „Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el...” (Psalmul 24:1a), precum și de la convingerea că specialiştii din toate domeniile cunoașterii au obligația să-l studieze, să-l măsoare, să-l împartă și să-l îngrijească, pentru a-l lăsa moștenire generațiilor viitoare, în calitate de cetățeni loiali și responsabili față de viitorul României, conform principiului „unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră” (Luca 12:34),
...
1. Într-o lume secularizată, principala cale care oferă speranțe națiunii române este însușirea pe scară largă a moralei creștine, care trebuie să fie promovată neconfesional, nedogmatic și neinstituționalizat.
2. Pentru promovarea respectului și a iubirii față de semeni considerăm ca fiind necesară cultivarea dialogului constructiv, a onestității, precum și promovarea demnității.
3. Societatea românească trebuie să se opună tendinței de marginalizare a credinței în Dumnezeu, care are consecințe devastatoare: minciună, corupție, ipocrizie, impostură etc.
4. Credem că este momentul ca poporul român să se îndrepte cu toată încrederea și speranța spre Dumnezeu, spre valorile și reperele Sale spirituale, care se găsesc în Biblioteca Lui, Biblia.
5. Pe această cale, facem apel la numeroșii oameni de valoare pe care îi are această țară, cărora le cerem să participe la reconstrucția morală a României.
6. În acest sens, chemăm instituțiile abilitate ale statului român să descurajeze încercările de redefinire a principiilor moralei creștine și de marginalizare a familiei naturale, tendințe care favorizează, în timp, instaurarea supremației unor minorități asupra majorității; statul trebuie să protejeze familia față de încercările unor organizații de a impune standarde de educație străine moralității creștine și familiei naturale.
7. Învățământul românesc trebuie să se concentreze mai mult pe formarea persoanei decât pe simpla acumulare de cunoștințe; din școala românească trebuie să iasă: 1) oameni de caracter, ghidați de principiile și valorile moralei creștine, care stau la baza civilizației europene; 2) oameni dornici să învețe toată viața și capabili să o facă; 3) buni cetățeni, receptivi la nevoile comunității și dispuși să slujească binele comun.
8. Încurajăm restructurarea activității educaționale pe baza principiilor moralei creștine, astfel ca aceasta să urmărească dezvoltarea capacității elevilor de a răspunde la marile întrebări despre rostul existenței și sensul vieții; educația este filonul de aur al unei națiuni, care trebuie să pună în valoare creativitatea ființei umane, precum și libertatea acesteia de a-și administra darurile pe care le-a primit.
9. Este necesară reașezarea statutului cadrului didactic, indiferent de locul pe care-l ocupă, în așa fel încât acesta să-și asume, în condiții de deplină securitate socială, misiunea nobilă de transformare a școlii într-un spațiu în care respectul, onestitatea, demnitatea, bunul simț și integritatea morală să fie valori cardinale!
10. Clasa politică trebuie pregătită pe baza principiilor de responsabilitate, calitate și eficiență, plecându-se de la principiul meritismului: „omul potrivit la locul potrivit, pe baza meritelor personale”; astfel, va deveni posibilă eliminarea nepotismului și a sinecurilor de partid, care au viciat societatea românească și au slăbit încrederea populației în sistemul politic și în virtuțile democrației.
11. Milităm pentru reorganizarea administrației publice, locale și centrale, pe baza principiilor de eficiență și prin asumarea responsabilității administrative, precum și promovarea în posturile de conducere a unor oameni bine pregătiți, profesioniști, care pot duce la bun sfârșit proiecte de management finalizate la termen și derulate transparent, cu evaluarea periodică a rezultatelor. De aceea, încurajăm eliminarea atitudinii defetiste, a fricii față de asumarea răspunderii, a obiceiului de justificare a neputinței și imobilismului prin sintagma „nu se poate”, foarte des întâlnită în activitatea funcționarilor publici.
...

14. Vom iniția forme democratice ale dialogului social între societatea civilă și guvernanți, în scopul identificării și servirii interesului public. În acest scop, vom încuraja dialogul constructiv, comunicarea profesionistă și responsabilă, prin care să-i chemăm pe toți românii, din țară și din străinătate, la efortul comun de a deveni, fiecare în parte, o binecuvântare pentru pământul străbun și pentru istoria sa.
Doamne, binecuvântează România și pe toți românii, oriunde s-ar afla, orice profesie și orice vârstă ar avea, bărbați și femei, deopotrivă! Harul Tău să se reverse peste toți în sănătate, pace și liniște, în bunăstare materială și spirituală, precum și în dorința sinceră de a face Voia Ta!