Lectia 1 din REAMINTIREA,
lecții pe muzică pentru claritate, pace și o viață trăită conștient.
„Poate că nu știu”
Mă uit la lume prin ochi vechi,
Cu nume puse prea devreme,
Fiecare lucru pare sigur,
Dar inima încă se teme.
Am învățat ce e bine, ce e rău,
Ce să apăr, ce să pierd,
Dar azi las jos toate etichetele
Și doar privesc ce văd.
Nu fug, nu neg, nu schimb nimic,
Doar respir și stau puțin.
Poate că nu știu ce înseamnă asta,
Poate că sensul nu e acum,
Las lumea să fie tăcută,
Fără verdict, fără drum.
Poate că nu știu ce văd în fața mea,
Și e în regulă așa,
În acest gol apare pacea,
Și nu mai trebuie ceva.
Un cuvânt, o privire, un gest
Aprinde furtuni în minte,
Dar astăzi nu mai alerg după sens,
Îl las să vină singur, cuminte.
Nu spun că nu doare,
Nu spun că nu simt,
Doar nu mai las frica
Să decidă ce sunt.
Între reacție și adevăr
Există un spațiu senin.
Poate că nu știu ce înseamnă asta,
Poate că nu e de judecat,
Las lumea să fie exact cum este,
Fără să o schimb, fără să o apăr.
Poate că nu știu ce văd acum,
Și nu e un eșec, e un dar,
Când sensul tace o clipă,
Inima începe să clar.
Dacă nu știu, nu e gol,
E început de drum,
Din liniștea asta se naște
Un adevăr mai bun.
Nu din grabă, nu din frică,
Nu din ce-am fost învățat,
Ci dintr-un loc mai adânc
Care nu a fost uitat.
Poate că nu știu…
Și respir,
Poate că nu știu…
Și rămân aici.
Fără sens impus,
Fără trecut,
În acest moment simplu
Sunt suficient.
Nimic din ce văd
Nu trebuie să fie ceva,
Și în tăcerea asta
Mă regăsesc…
Așa.
Информация по комментариям в разработке