Fundatura Ponorului

Imagine: Georgiana si Mihai Andrei Cațan
Muzica: ”Primavara in Retezat” - Vali Rotari
Montajul: Mihai Andrei Cațan

Fundatura Ponorului, aflată la o altitudine de 900 de metri, este străbătută de apele văii Ponorului, care în trecut era unită cu valea Ponorici formând o vale de dimensiuni mari care își revărsa apele în N-E depresiunii Hațeg, prin zona localității Fizești. În timp râurile s-au despărțit, Ponoriciul fiind captat de actuala vale a Cioclovinei, iar râul Ponor a fost captat prin zona localităților Federi și Ohaba. Apele au săpat calcarul format în perioada jurasică și au apărut infiltrații în albia râurilor, care au creat cele mai mari peșteri cunoscute din Munții Șureanu. Cu trecerea anilor aceste infiltrații au devenit ponoarele pe care le putem vedea astăzi, râurile au erodat complet stratul de calcar până la substratul format din roci cristaline, lărgindu-și albia și creând cele mai spectaculoase depresiuni carstice din Munții Șureanu.

Albia râului Ponor este una sinuoasă acesta formând meandre care se întind pe aproximativ 9 km pe firul principal, aproape de vârful Porumbelu Mare, unde izvorește și 2 km pe afluentul care vine din Poiana Omului.

Peisajul natural este îmbogățit de prezența sălașelor și a clăilor de fân presărate în lunca Ponorului și pe înălțimile din îmrejurimi.

Descrierea este preluată de pe site-ul:

http://www.gradiste.ro/fundatura.html