Din trecutul

#scheiulbrasovului,schei,șchei,#primascoala romaneasca,#pietrelesolomon,chetri,brasov,biserica neagră,#juniibrasovului,mori de apă,solomon,cetate dacică,Bolgarszek,cutun,cătun,bârsa,#cetatea brașovului,tătarii,ungurii,biserica sfântul nicolae,slavi,slavona,papa bonifaciu,țara bârsei,schismatici,str. prundului,tocile,troițe,școala românească,întâia școală,Julius Teutsch,cronicar,fortificație antica,aruncarea buzduganului,coborârea junilor, junii tineri,brașovul vechi,poiana brasov,istoria brasovului, Brașovul vechi.
Mai multe despre Șcheii Brașovului găsiți aici,    • Scheiul Brasovului a fost întemeiat d...  

Sunt prezentate câteva aspecte legate de istoria Șcheiului, cel mai vechi cartier al Brașovului și despre cetatea dacică, Între Chetri (Pietrele lui Solomon) amplasată la capătul cartierului, Șchei din Brașov.
Pe aceste locuri exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare românească cu numele Cătun, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei. Așezarea de sub cetatea Tâmpa sau „Cătunul” din Șchei este vatra românilor brașoveni. În cătun locuiau paznicii din afara cetății care tocmai din cauza acestei îndatoriri militare erau numiți șchei, adică „iobagi iertați” de stăpânii cetății.

Germanii din Brașov nu au cunoscut în marginea cetății lor (Corona) decât pe români: Wallachi ex Suburbio Coronensi. Toate sursele istorice românești din secolul al XVI-lea știau că Șcheii Brașovului este o zonă cu populație exclusiv românească.
Istoricul Dimitrie Onciul, în 1899, citează pe Miklosich din Die Sprache "der Bulgaren in Siebenburgen. Denkschriften der Akademie der Wissenschaften, Vienna, 1855:
Pe de altă parte, toponimia locală dovedește romanitatea populației prin păstrarea și perpetuarea peste veacuri a unor numiri autohtone ca: Variște, Cutun, Tâmpa, cât și acelor formate în cadrul simbiozei slavo-romane: Ciocrac, Gorița, Cacova, Vagleniște. „Până și pentru limba slavă, în Șchei se folosea în documentele vechi «limba sârbă» și nu «bulgară».” O ipoteză referitoare la numele Brașovului este că acesta provine de la numele românesc al râului local Bârsa (pronunțat și Bărsa), denumire preluată și transformată mai târziu de slavi în Barsov și în final în Brașov.
Se știe că românii din Șchei erau ortodocși. Ortodocșii erau considerați schismatici și chiar eretici de către autoritățile catolice.(În Evul Mediu, în latină Bulgarus, în greacă Boulgaros, însemnă eretic.). Bulgarii erau identificați cu bogomilii și în sud-vestul Franței erau denumiți catari. La aromâni, la albanezi și la sicilieni s-a păstrat denumirea de "schei" pentru slavi în general.
Locuitorii Șcheilor nu puteau intra în cetatea Brașovului decât la anumite ore și trebuiau să plătească o taxă la poartă pentru a avea privilegiul de a-și vinde produsele în oraș.


brasov schei, schei, schei, first romanian school, solomon's stones, chetri, brasov, black church, brasov juni, water mills, solomon, Dacian fortress, Bolgarszek, cutun, hamlet, barsa, Brasov fortress, Tatars, Hungarians, church saint nicolae, slavs, slavona, pope boniface, bârsei country, schismatics, str. prundului, tocile, troițe, the Romanian school, the first school, Julius Teutsch, chronicler, ancient fortification, the throwing of the mace, the descent of the juni, young juni, old Brasov,

On these places there was, long before the foundation of the medieval Brașov fortress, an old Romanian settlement called Cătun, whose inhabitants were the defenders of the fortress on Tâmpa. This settlement continued to exist after the establishment of the Brașov fortress, but after the walls and bastions were erected (1455) it remained outside the enclosure. The settlement below the Tâmpa fortress or "Cătunul" in Șchei is the hearth of Romanians from Brașov. In the hamlet lived the guards from outside the fortress who, precisely because of this military duty, were called shekei, that is, "serfs forgiven" by the lords of the fortress.

The Germans from Brașov knew only Romanians on the outskirts of their fortress (Corona): Wallachi ex Suburbio Coronensi. All Romanian historical sources from the 16th century knew that Șcheii Brașovului was an area with an exclusively Romanian population.
The historian Dimitrie Onciul, in 1899, quotes Miklosich from Die Sprache "der Bulgaren in Siebenburgen. Denkschriften der Akademie der Wissenschaften, Vienna, 1855:
On the other hand, the local toponymy proves the Romanianness of the population by preserving and perpetuating over the centuries some autochthonous names such as: Variște, Cutun, Tâmpa, as well as those formed within the Slavic-Romanian symbiosis: Ciocrac, Gorița, Cacova, Vagleniște. "Even for the Slavic language, in Şchei the old documents used "Serbian language" and not "Bulgarian".