Mănăstirea Bistriţa - Peștera Liliecilor - Cheile Bistriţei - Mănăstirea Arnota, Vâlcea turistică

MĂNĂSTIREA BISTRIŢA este mănăstire ortodoxă situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, aflată în arhiepiscopia Râmnicului. Este o ctitorie a boierilor Craioveşti, datând din jurul anului 1490, având hramul Adormirea Maicii Domnului.
Mănăstirea Bistriţa este vestită şi prin faptul că aici s-a înfiinţat prima tiparniţă din Ţara Românească, unde s-a tipărit de către călugărul Macarie, în 1508, Liturghierul (în limba slavonă), prima carte tipărită pe pământ românesc.
La Mănăstirea Bistriţa se află moaştele Sf. Cuvios Grigorie Decapolitul.

PEŞTERA LILIECILOR sau Pestera lui Grigore Decapolitul, se gaseste la 250 de m de Manastirea Bistrita, pe versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m si 60 de m fata de vale. Pestera a fost cunoscuta si locuita de pustnici in Evul Mediu.
Pestera Liliecilor este mentionata pentru prima data in 1929 de Emil Racovita si este in lungime de 250 de m, amenajata si electrificata, pe mai multe niveluri, detinand o bogata fauna cavernicola, cu mai mute specii de lilieci si nevertebrate, sub stratul de guano descoperindu-se in 1952 resturi fosile de Ursus spaeleus. In firida vestica s-a descoperit ceramica arsa apartinand culturii "Cotofeni", confirmand faptul ca in urma cu 1000 de ani i.Hr., pestera era locuita.
Inauntru acesteia se intalnesc doua bisericute din secolul al XVII-lea cioplite partial in stanca (Biserica Ovidenia si Sf. Arhangheli).
Pestera are 2 deschizaturi spre cheile raului Bistrita. Accesul se face pe intrarea mica, care are o inaltime de circa 1.2m si o latime de circa 80cm pe o lungime de aproximativ de 14m dupa care tavanul se inalta. Galeria se continua pe langa un bloc de calcar suspendat, se coboara o scara de piatra si se ajunge la o ramificatie de unde porneste Galeria Mare, Galeria Izvorului si galeria principala care adaposteste colonia de lilieci si pe care se afla si Biserica Ovedania ce a adapostit moastele Sfantului Grigore Decapolitul.
A doua deschizatura, se afla la capatul galeriei mari, este situata mai la nord si este mult mai larga; in aceasta galerie se afla biserica cu hramul Sfintilor Arhangheli in imediata vecinatate a deschiderii spre exterior.

CHEILE BISTRIŢEI (1200m lungime) se afla in apropierea localitatii Costesti si sunt cele mai înguste chei în calcare din România fiind declarate rezervaţie naturală. Drumul forestier prin cheile Bistriţei urcă la izvoarele Bistriţei în Munţii Căpăţânii sub vârful Zmeuratului cu o înălţime de 1938 m.
Accesul spre chei se face pe langa Manastirea Bistrita, de pe drumul judetean Costesti-Bistrita. Pe langa relieful sapat de rau in calcarele munilor Arnota, un punct de atractie il constituie cele 22 de pesteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Pestera Ursilor si Pestera Liliecilor. Intrarea in chei este marcata de crucea de piatra de circa 5m sculptata in basorelief.
Peste 450 de specii de plante se regasesc in vegetatia specifica a cheilor Bistritei.

MĂNĂSTIREA ARNOTA, purtand hramul ”Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, a fost ctitorita de Matei Basarab in 1633. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit manastirea aici deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in niste stufarisuri, fiind urmarit de turci.
Aceasta frumoasa manastire de maici, prin pictura, arhitectura si sculptura sa, poate fi considerata unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice si de arta religioasa din tara.

imagine şi editare video: Emi Chirea
muzica video: (No Copyright Music) Relaxing and Meditation Background Music For Videos / Air by AShamaluevMusic