Un cantec pentru romanii de pretutindeni!!Melancolie si dor de pamantul romanesc...
Vizionare Placuta!!
Versuri:
[Vers]
Pe câmpia Moldovei cântă ciocârlia,
În aer se-ntinde o arie sfântă.
Sufletul meu zboară, în lume străină,
Cu dorul de-acasă, cu inima cântă.
[Vers]
Prin văi și prin codri, adie un vânt,
În ochii strălucitori, stele se plimbă.
Pe drumul bătut de străbuni în cânt,
Cu glasul de doruri, amintiri mă-nvâlbă.
[Cor]
Oh, cât de frumoasă e România mea,
Cu povești de demult, cu tradiții mereu.
Printre dealuri și văi, cu inimă rea,
În sufletul nostru, România trăiește mereu.
[Vers]
Pe pajiști verzi, se joacă copiii,
Cu zâmbetul pur și privirea senină.
Sub cerul albastru, cântă fericirii,
Iubirea de țară în ei răsare și strălucește divină.
[Vers]
La horă se-adună oameni și cântece,
În jurul focului, dansând în armonie.
Păstrăm cu trăirea, acele vechi obiceiuri veșnice,
Cu dragoste și mândrie, în inimile noastre, patria să fie.
[Cor]
Oh, cât de frumoasă e România mea,
Cu povești de demult, cu tradiții mereu.
Printre dealuri și văi, cu inimă rea,
În sufletul nostru, România trăiește mereu.
[Vers]
Pe câmpiile noastre bătute de vânturi,
Pășim cu demnitate și inimă aprinsă.
Sub cerul vast și înstelat, cu stele strălucitoare,
România ne îmbrățișează cu putere și măreție.
[Vers]
În umbra copacilor seculari și în razele blânde ale soarelui,
Simțim căldura pământului nostru, adevărata noastră moștenire.
Cu râuri ce străbat țara și cu munți ce ne ridică visul,
Ne simțim uniți și puternici în această veșnică călătorie.
[Vers]
Pe malurile râurilor și în vârfurile munților,
Cântăm și dansăm sub cerul senin, într-o armonie perfectă.
Aici, în inima României, sărutăm pământul și cerul,
Cu dragoste și respect pentru tot ce ne-a fost dăruit de veacuri.
Информация по комментариям в разработке