A existat o ofertă de armistițiu trimisă de sovietici României în dimineața zilei de 23 august 1944? Documente găsite de istorici în arhive în ultimii ani lasă de înțeles că da. În acest caz, ce condiții ofereau României aliații în telegrama sosită cu câteva ore înainte ca regele Mihai să ordone arestarea mareșalului Ion Antonescu?
Ce conțineau „cele 6 puncte“ acceptate de Stalin, la care vor face referire ulterior actorii implicați în lovitura de palat, în timp ce se plângeau că lor li se impuseseră condiții mult mai proaste? Și din ce motiv, dacă puciștii au știut de această ofertă, s-a mai mers pe varianta răsturnării în forță a lui Antonescu?
Știa regele de armistițiul pe care tocmai ni-l oferise Moscova?
Cum a fost posibil ca telegrama cu condițiile pentru ieșirea României din război să ajungă în mâinile puciștilor și nu ale lui Antonescu?
De ce a refuzat Iuliu Maniu să devină șeful primului guvern de după răsturnarea dictaturii lui Antonescu?
De ce au eșuat germanii în contralovitura care încerca readucerea mareșalului la conducere în România? Și cum s-a ajuns la bombardarea Ateneului și a Teatrului Național în locul Palatului Regal și al Palatului Telefoanelor?
Ce s-a ales de camarila regală și generalii care au organizat lovitura de palat soldată cu răsturnarea lui Antonescu?
Puciul de la 23 august 1944, în care regele Mihai a ordonat arestarea mareșalului, ieșirea României din alianța cu Germania și „acceptarea armistițiului oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite“, rămâne cel mai fierbinte și mai controversat moment din istoria ultimilor 100 de ani ai țării noastre.
Înșiși participanții la lovitură au mai multe versiuni, iar inaccesibilitatea arhivelor de la Kremlin chiar și azi, la 80 de ani după evenimente, împiedică risipirea acestei pâcle informaționale.
Istoricul Alin Spânu, profesor la Facultatea de Istorie a Universității București, cercetător și autor a numeroase cărți, articole și studii inclusiv pe tema participării României la cel de-Al Doilea Război Mondial, vine la „Colecționarul de Istorie“ pentru a vorbi despre acest august de foc decisiv pentru traiectoria ulterioară a țării.
Profesorul Spânu ne descrie în detaliu tabloul de un dramatism extraordinar, în care situația militară dezastruoasă de pe front pune presiune asupra tuturor în timp ce, la București, diverse grupuri își fac propriile calcule.
Unii caută condiții cât mai bune pentru salvarea țării de la catastrofă, alții caută condiții cât mai bune pentru ei înșiși, își construiesc alibiuri pentru ce va fi după schimbarea regimului sau se ascund, pur și simplu, de răspundere.
Peisajul mișună de complotiști și oportuniști, găsim generali care și-au părăsit trupele pe front ca să caute funcții în noul guvern, politicieni ezitanți, un rege prea tânăr înconjurat de o camarilă de „băieți deștepți“ și ofițeri superiori dornici de răzbunare. Pe lângă ei, amușinând, dubioasele lichele grupate în Partidul Comunist Român.
Peste toți planează spectrul dublei amenințări. Rușii înaintează în Moldova și nimic nu pare că-i mai poate opri, în timp ce, în București și pe Valea Prahovei, 20.000 de militari germani pot interveni în orice moment.
Despre tot acest balet pe buza prăpastiei, în episodul de astăzi.
Prieteni, vă mulțumim tuturor celor care ne susțineți financiar, pe Patreon ori aici. Ne puteți ajuta și cu un share ori un like.
Facem cu plăcere și cu pasiune aceste emisiuni. V-am povestit încă din primul episod că ideea podcastului ne-a venit văzând cum o discuție cu temă istorică purtată la Retro Pub a stârnit și interesul celor de la mesele din jur. Dar totul presupune costuri, efort, muncă, documentare, mult timp alocat. În ultimă instanță, acestea nu pot funcționa din nimic.
Dacă vi se par interesante șuetele noastre înregistrate video, ne puteți susține financiar aici: / colectionaruldeistorie
Ne mai puteți urmări și pe
Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?...
Instagram: / colectionaruldeistorie
Dacă doriți să ne scrieți, adresa de e-mail: [email protected]
Информация по комментариям в разработке