Izbucnirea primului război mondial a găsit societatea românească din Vechiul Regat împărțită în filogermani și filofrancezi, fapt care corespundea situației existente pe plan internațional, când marile puteri erau împărțite între cele două blocuri politico-militare, respectiv Antanta, pe de o parte, și Puterile Centrale, pe de altă parte. Indiferent de alegerea uneia dintre aceste tabere, la mijloc se afla situația grea a românilor care trăiau în afara granițelor României, iar opțiunile factorilor de decizie de la București, în frunte cu prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, trebuiau să țină cont de aspirațiile naționale ale poporului român.
Încheierea primului război mondial a marcat destrămarea imperiilor multinaționale, fapt care a permis națiunilor care trăiau în interiorul granițelor acestora să-și exprime dreptul la autodeterminare. În cazul nostru, a fost creat cadrul favorabil pentru reunificarea cu Țara-mamă a provinciilor istorice locuite de români. Primii care au acționat în acest sens au fost românii din Basarabia, teritoriu care a fost smuls din trupul Moldovei de către Rusia țaristă în anul 1812. Astfel, la 27 martie/9 aprilie 1918, era proclamată unirea Basarabiei cu România. A urmat, la 15/28 noiembrie 1918, unirea Bucovinei cu România. Iar la 1 decembrie 1918, un alt teritoriu locuit de români și care se afla sub dominația Austro-Ungariei a decis să se unească cu România: Transilvania. În aceste condiții se realiza desăvârșirea unității național-statale a poporului român, fapt care era expresia unei necesități obiective și, în egală măsură, un deziderat pentru care au luptat și s-au jertfit nenumărate generații de înaintași.
Filmul prezintă momentele dificile din timpul Conferinței de pace de la Paris, când cererile legitime ale țării noastre păreau că sunt ignorate de foștii săi aliați. A fost nevoie de implicarea reginei Maria, o personalitate remarcabilă, care a știut să se facă utilă nu doar pe câmpul de luptă, unde s-a aplecat cu grijă și duioșie asupra răniților, dar și în cabinetele oamenilor politici din Europa, unde se luau decizii importante, iar argumentele sale au convins marile puteri învingătoare de caracterul just al cererilor românești. Astfel, articolul 59 al Tratatului de la Saint-Germain-en-Laye încheiat cu Austria la 10 septembrie 1919 stipula că aceasta va renunța în favoarea României la toate drepturile și titlurile sale asupra Bucovinei, iar prin Tratataul de la Neuilly sur Seine, de la 27 noiembrie 1919, granița țării noastre cu Bulgaria era cea din anul 1916. Totodată, prin Tratatul de la Trianon semnat cu Ungaria la 4 iunie 1920, aceasta renunța la toate drepturile privind stăpânirea unor teritorii ce au aparținut monahiei dualiste, adică renunța la pretențiile sale asupra Transilvaniei. Conform prevederilor menționate în tratatele de pace, era consfințită recunoașterea internațională a României Mari.
Momentul încoronării de la Alba Iulia, unul plin de emoție, când regele Ferdinand și regina Maria deveneau suveranii României Mari, ale cărei granițe se întindeau de la Tisa până la Marea Neagră, este, de asemenea, prezentat în acest film.
În încheiere, sunt redate festivitățile prilejuite de sărbătorirea unui deceniu de la încoronarea de la Alba Iulia, de la care au lipsit, pentru că, între timp, au plecat pe un alt drum, regele Ferdinand și marele om de stat Ion I.C. Brătianu, artizanii Marii Uniri.
Информация по комментариям в разработке