Sfârșitul lumii va avea loc sau a început deja?

Am meditat astăzi la sfârșitul lumii. E o temă importantă pentru fiecare creștin, dar și pentru ceilalți oameni. Unii se gândesc la acest moment cu groază. Alții, cum ar fi savanții în astronomie, teologii Bisericii, sociologii și politicenii nuanțează răspunsul, reacția. În cele din urmă rămânem la intersecție. Nu știm ce să credem și ce să facem.
Tema sfârșitului lumii a fost sugerată de Evanghelia Duminicii de astăzi, Marcu 13, 24-32. Din toate cele care se spun aici, un lucru e cert: sfârșitul lumii va avea loc. Adică, adică cerul și pământul vor trece, dar nu se știe când se va întâmpla lucrul acesta.
Dacă citim Evanghelia de mai sus cu atenție, înțelegem că sfârșitul lumii a început cu mult timp în urmă. Sfârșitul lumii a început în dimineața Învierii. Atunci Isus Înviat a adus un suflu de viață nouă care, lent dar eficace, schimbă lumea prezentă. Ucenicul este chemat să participe la această lucrare, adică la actualizarea sfârșitului lumii.
Am identificat trei registre în care ucenicul poate să participe la sfârșitul lumii.
Mai întâi la nivel personal. Orice creștin care se respectă trebuie să-l considere pe Christos centrul de echilibru al vieții sale. Astfel el trebuie să pătrundă în alegerile de viață, în mintea, inima fiecărui ucenic. Dacă se întâmplă cu adevărat lucrul acesta, atunci lumea actuală s-a sfârșit și începe o lume nouă. Se pot ridica întrebări în privința asta, nu-i așa?
Al doilea registru este social. Aici am făcut o aplicație practică și am invitat lumea să meargă la vot duminica viitoare. Ucenicii trebuie să ducă suflul de viață nouă a Celui Înviat în societate. Dacă nu votează, îl trădează pe Christos. Îl păstrează doar pentru ei, pentru familia lor, poate.
Al treilea registru este cosmic. Ucenicii care cred în Înviere sunt oamenii ai viitorului. Tot la fel sunt și cei care sfârșesc lumea prezentă la nivel personal și social. Discipolii sunt actori principali ai sfârșitului lumii la nivel cosmic. Cum? Am sugerat două practici la îndemână pentru a marca sfârșitul lumii prezente. M-am referit la abstinența de carne în zi de vineri și la respectarea odihnei în zi de duminică. Dacă respectăm aceste două prescripții religioase participăm la sfârșitul lumii actuale. Când primii creștini au fixat aceste reguli știau despre ce este vorba. Noi, astăzi, suntem nu doar ignoranți, ci și aroganți. Credem, în mod eronat, că lumea începe cu noi și se sfârșește cu noi. De ce sunt necesare postul și odihna? Pentru că materia cosmică este rebelă, opacă și grea, sau se împotrivește omului. Materia trebuie spiritualizată, începând de la om, prin activități spirituale specifice.
Oare suntem în ordine cu cele trei registre unde suntem chemați să trăim sfârșitul lumii actuale? Cred că nu, sau nu toți. Aș fi bucuros să fiu contrazis, dar, vorba lui Ion Creangă, mai e mult până departe.
Mai multe detalii găsiți în videoclipul postat mai jos.