⛔️ Cristian Ionescu erezii, restălmăciri, erori grave, ipocrizie, amăgire! ⬇️Citește în descriere!⬇️

Este „vorbirea în alte limbi” un imperativ pentru un om „botezat cu Duhul Sfânt”?

□ Punctul 1.
- Este necesară „vorbirea în alte limbi” pentru o persoană „născută din nou”? (Mântuită)
- NU, nu este necesară deoarece „vorbirea în alte limbi” nu este o evidență obligatorie a primirii Duhului Sfânt, adică a mântuirii, ci un fost ‚dar/semn’ întâlnit în biserica primară inițiat pentru poporul evreu în mod profetic și dăruit de Duhul Sfânt fiecăruia în parte după cum El a voit. El fiind un DAR al Duhului, nu o ROADĂ!
Mă uit cu băgare de seamă în Scriptură, apoi cu mirare la cultul penticostal și carismatic de astăzi, la care Apostolul Pavel ar vorbii la fel și „corintenilor” de astăzi, căci aceeaș problemă există și azi! Astăzi ca și atunci toți voiau să vorbească „în alte limbi”, și Pavel îi corectează și le pune niște întrebări RETORICE: 1 Corinteni 12:29-30
„OARE TOŢI sunt apostoli? TOŢI sunt proroci? TOŢI sunt învăţători? TOŢI sunt făcători de minuni? TOŢI au darul tămăduirilor? TOŢI vorbesc în alte limbi? TOŢI tălmăcesc?”
Evident răspunsul este: NU! NU TOȚI, căci Domnul a rânduit în Biserică întâi apostoli; al doilea, proroci; al treilea, învăţători; apoi pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cârmuirilor și vorbirii în felurite limbi.”
Acum dar, cum de unii FAC DIN DARUL „vorbirii în alte limbi” o poruncă, un imperativ, o necesitate pentru evidența mântuirii? ? ?
Cu siguranță este o rătăcire imatură pentru care aceștea trebuie să se pocăiască și să nu mai ducă oamenii în rătăcire!
□ Punctul 2.
Subiectul: „Vorbirea în alte limbi” nu este esențială pentru mântuire, dar generează multe probleme, păreri diferite și erori teologice precum că dacă nu vorbești în „alte limbi” nu ai „botezul cu Duhul Sfânt” adică nu ești mântuit, conform Scripturii, căci „Botezul cu Duhul Sfânt” este „primirea Duhului Sfânt”, nu alt eveniment supranatural!
Doresc să observăm faptul că „vorbirea în alte limbi” nu este necesară, deoarece în primul rând a fost un ‚dar/semn’ dat unor oameni după cum a rânduit*(1 Cor.12:11, Evrei 2:4, Rom. 12:6.) Domnul, și nu tuturor, căci chiar Pavel tratează acestă dilemă și le spune faptul că nu toți pot avea toate darurile, ci după cum a rânduit Domnul pentru fiecare. Iar în al doilea rând, el nu mai este „dăruit” astăzi, căci darul acesta nu mai este printre noi de peste 1800 de ani, căci a fost un ‚semn/dar’ supranatural pentru autentificarea evangheliei, despre acest lucru am vorbit în alt articol.

Așadar,
- NU TOȚI VORBEAU ÎN ALTE LIMBI!
- AȘADAR, NU TOȚI TREBUIE SĂ VORBESCĂ ÎN ALTE LIMBI pentru ai justifica mântuiți sau botezați cu Duhul Sfânt, căci acest dar a fost un DAR profețit, nu o roadă, nu un semn obligatoriu pe care trebuie să îl aibă orice credincios, semnul în sine este NAȘTEREA DIN NOU (regenerarea), nu unul dintre darurile Duhului Sfânt.
Consider că eroarea majoră care i-au făcut să creadă aceste lucruri, este că fac diferența dintre ‚primirea Duhului Sfânt’ și ‚Botezul cu Duhul Sfânt’, ceea ce din punct de vedere biblic este unul și acelaș eveniment supranatural pe care îl experimentează toți credincioșii născuți din nou (mântuiți).