Dilimanjaro - Cubul lui Kubrick (prod. Raven)

Dilimanjaro   / dilimanjaro  
Raven   / victorr-9  

ora 7 dimineata, soarele-mi face cu mana
poa' sa-mi suga pula, nu voiam deloc lumina-acuma
ti s-a cam inalbastrit laguna, uscat matraguna
mie mi-e totuna ca esti tu sau ca-i Lorin Fortuna
vuiesc motoare-ntruna, toti smecherii au masina
eu am doar una de tocat carne, si imi place splina
cand e-absenta spirulina, tu poti sa-mi respiri urina
sa arda serotonina, dulapul, Schrotter Irina
fiindca moda-i trecatoare ca si Portile de Fier
ai la gat un lant de aur, il purta bunica ieri
eu merg inspre nicaieri, da' macar merg undeva
destinatia mea e imboldul de-a ma deplasa
pofta de-a te devasta, de-ati consola nevasta
ia-ti consola relaxat, joaca-te, eu am de lansat
vorbele pe care le inteleg doar eu cu Sf Petru
zi, sa moara internetu', cat vrei sa mai furi curentu'?
tu vrei sa ma futi cu repu', ca ti-o bagi cam des prin piese
cati iobagi gandesc in iesle? tu crezi ca esti inca peste
lasa-ma sa-ti dau de veste, zic de alea de salvare
ca oceanu'i mare si rechinii tanjesc la mancare
sunt un tortionar calare pe sistemul invechit
de ce nu ne-ntoarcem la cnezate si la rastignit?
la huila si lignit, colibe si imparat
la mancat gazele crude pe Pamantul asta plat
am citit in stele ca nu stiu ca sa citesc in stele
incercarea moarte n-are, poate dup-o injunghiere
moartea poarta jartiere, toti sunt incitati de ea
fiindca-si misca trupul bine si vine ca sa ne ia
da-i un leu sa se dezbrace, o va face, te cunoaste
poti s-o iei, o sugi la oase, candva vor deveni moaste
faci felatie la broaste, te trezesti cu printu-n gura
ravasit de o caldura, constiinta imatura
pe mine nu ma satura nici sa scriu romane-ntregi
despre cum luptam cu dacii, ne faceau romanii terci
da' istoria e trecuta, la modu' ca-i depasita
uita-te mereu in fata ca prestanta lu' Dinica
mana-ntinsa si-o poveste, la modu' citesc in palma
da' nu vad decat amprente, false fix ca o alarma
ti-ai dat pe fata cu-arama , pe piept cu Aqua di Gio
penele de papagal si biletul catre Rio
ce sa zic atunci, adio, sper sa nu ne mai vedem
c-o trezesc pe Maria Tanase sa-ti faca-un blestem...
se-aud voci pe palier, stau intr-un bloc de desen
unde schitez extremisti romani noaptea in Debrecen
locuitor al planetei, casa mea e peste tot
casa ta e ingradita printr-un simplu pasaport
stii cand venea pasa-n port, nu voia decat palinca
da' primea crengi pe spate, batea ca si Tandarica
lumea noastra-i foarte mica, n-o mai micsora si tu
suntem aici sa distrugem zidul nu cladit altu'
n-are rost ca noptile-n Bamboo, lucrat doar brandu'
mai ridic-o carte ca sa prinzi Dumas lu' Alexandru
ce sa faci si tu acu? eu pot sa-ti urez drum bun
ochii mari, urechile ciulite si gura lastun
informatii tre' s-adun dar sa nu ajung la sfoara
mult succes ,manca-mi-ai pula, m-ai lovit la inimioara...