Natalia are patru copii. Doi dintre ei sunt plecați de lângă ea, iar doi au rămas acasă. Viața ei a fost marcată de lipsa dragostei părintești. Din copilărie nu a cunoscut bucuria de mamă și de tată.
A fost abandonată de tatăl ei, iar mama nu a cunoscut-o niciodată, pentru că a fost dată la casa de copii, într-un internat. Așa a început copilăria ei: în singurătate, în disperare, abandonată și uitată.
Deseori privea pe fereastră și se întreba: „De ce toți copiii au mamă și tată, iar eu sunt singură?” Gândurile acestea îi frământau sufletul atât de mult încât nu putea adormi. Singurul ei prieten era o jucărie veche, pe care o strângea la piept.
În inima ei micuță erau multe răni și cicatrice. Lacrimile nu curgeau doar din ochi, ci direct în inimă.
Natalia își amintește cum privea peste poartă si vedea copiii purtați în brațe de mamele și tații lor. Ea rămânea singură, după gratii. Uneori vorbea doar cu pietrele și bolovanii din curte. Întrebările erau multe, dar răspunsurile lipseau.
A crescut în internat, apoi, la majorat, a plecat la Moscova. Acolo a nimerit într-o bandă de oameni ai străzii. A fost violată, înjosită, maltratată și aproape omorâtă.
Când a plecat la Moscova, Natalia era deja căsătorită și avea copii. Soțul rămas în Republica Moldova era agresiv, o bătea și aducea mereu băutura pe masă. Întorcându-se acasă, Natalia a divorțat și a rămas singură cu patru copii.
Cu lacrimi în ochi, ne-a povestit că fiul ei a fost închis recent pe nedrept, din cauza unei plângeri făcute de cel mai bun prieten. Acest fiu era sprijinul ei iarna, muncea cu ziua prin sat, aducea mâncare și lemne. Acum, Natalia se întreabă cu durere: „Cum vom supraviețui iarna aceasta?”
Când am întrebat-o câți bani are în casă, a răspuns: „Un singur leu.” La întrebarea „Ce ai mâncat astăzi?”, a spus: „Vecinii mi-au adus o farfurie de mâncare.” Natalia plângea, iar lacrimile se rostogoleau pe podea. O mamă cu două fetițe, fără sprijin, fără ajutor, trăind din mila vecinilor.
După ce și-a povestit istoria, am invitat-o afară să vadă darurile aduse. S-a uitat la alimente și a mulțumit lui Dumnezeu. I-am oferit 500 Lei Moldovenești, spunându-i: „Natalia, să ai pâine și cele necesare pentru copiii tăi.” Ea a mulțumit cu lacrimi pentru tot.
La sfârșit, i-am vorbit despre promisiunile lui Dumnezeu din Scriptură și am încurajat-o să caute o biserică evanghelică, unde frații iubitori să o sprijine.
Frații mei, doar cu Dumnezeu, lângă Dumnezeu și în casa Lui putem supraviețui când afară este frig și înghețurile sunt nemiloase. „Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă” (Matei 5:7). Oricine dăruiește milă va primi din partea lui Dumnezeu. Când înțelegem suferința semenilor noștri, Dumnezeu va înțelege și suferința noastră. „Ce vrei să-ți facă oamenii, fă-le și tu la fel” (Matei 7:12). Cei ce seamănă dragoste vor culege roadele ei în Împărăția lui Dumnezeu.
Frații mei, să nu ne lăsăm conduși de egoism. Dacă trăim doar pentru noi, ne îndreptăm spre pierzare. Dar dacă ne dăruim viața pentru alții, Dumnezeu ne va dărui viața veșnică. „Domnul este bun și îndurarea Lui ține în veac” (Psalmul 136:1). Să ne iubim, să credem și să mărturisim că Domnul este milostiv. Să fim mâinile Lui pentru cei în nevoie. Amin
Frate scump, Dumnezeu te-a ales pentru această vreme, să fii o binecuvântare, să fii o lumină, să fii cântec cu alinare, să fii o carte scrisă, să fii o masă plină, să fii o casă cu căldură. Privește către El, Dumnezeu așteaptă de la noi să nu glorificăm pe oameni sau denominații ci doar pe El. Să nu ne închinăm la nume, ci la Numele care este mai presus de orice nume Isus Hristos. „Și orice faceți, cu cuvântul sau cu fapta, să faceți totul în Numele Domnului Isus.” (Coloseni 3:17) Amin. 🙏
Poți să faci o donație ușor si rapid având un cont pe PayPal.
CONTUL NOSTRU 🏦PayPal: casademilostenie-chisinau@mail.ru
Ne dorim ca această misiune să continue să crească, aducând pace și binecuvântare în viețile celor mai vulnerabili dintre noi.
Информация по комментариям в разработке