Prințesa cea urâtă
Prințesa Altamira, descrisă ca extrem de urâtă, este adorată de tatăl ei, regele, și curtenii săi, care o laudă fals. Logoditul ei, prințul Alanbam, refuză să se căsătorească din cauza aspectului ei, provocând un conflict. Prințesa, rănită, îl provoacă alegându-l pe bărbierul regal ca soț, dar acesta este deja căsătorit și, după o intrigă, este executat. Regele organizează un turneu pentru cavaleri, dar niciunul nu vrea să câștige, evitând rănirea. Dezamăgită, prințesa anunță că va intra la mănăstire, dar este oprită de Felisberto, un violonist orb care nu o poate judeca după înfățișare. El o cere de soție, subliniind că frumusețea e în ochiul privitorului. Regele îl acceptă ca ginere, iar Felisberto devine „Grande al Spaniei”. Povestea explorează iluzia frumuseții, acceptarea de sine și puterea percepției dincolo de aparențe.
Studentul ingenios
Juan Rivas, un student sărac din Tuy, este cunoscut pentru ingeniozitatea sa, dar se confruntă cu datorii și imposibilitatea de a-și continua studiile. Împreună cu prietenii săi, la fel de nevoiași, el pune la cale un plan pentru a obține bani. Juan interceptează un măgar al unui cărăuș care doarme, îl înlocuiește cu sine însuși și inventă o poveste conform căreia ar fi fost un nobil transformat în animal din cauza păcatelor. Convins de explicația lui Juan, cărăușul își cere iertare pentru „loviturile” aplicate animalului, iar studentul profită de confuzie pentru a fugi. Prietenii lui Juan vând măgarul, obținând fonduri necesare. La un târg ulterior, cărăușul întâlnește din nou animalul, dar refuză să-l cumpere, șoptindu-i: „știu ce fel de măgar sunteți”. Astfel, Juan reușește să-și rezolve problemele financiare prin inteligență și o înșelăciune ingenioasă, demonstrând că creativitatea poate depăși sărăcia.
Copilul lup
În nordul Portugaliei, legendele despre vrăjitori și spirite marcate cu semiluna, care transformă copiii în lupi, sunt temute de localnici. John, născut într-o familie de țărani din satul Darque, este vizitat la naștere de o bătrână misterioasă. Crescând, devine un tânăr puternic, dar tăcut. Când se descoperă semnul semilunii pe brațul său, este identificat drept „copil-lup”. John dispare misterios, iar părinții săi îl caută în zadar. Între timp, lupii atacă turmele, iar țăranii prind un lup uriaș. Tatăl lui John, temându-se că ar fi fiul său, îl aduce unei femei înțelepte. Ea efectuează un ritual complex cu foc și fum, invocând spiritele pentru a-l readuce la formă umană. John reapare în pat, cu vânătăi de la capturare, iar satul sărbătorește eliberarea sa. Povestea subliniază rolul educației în combaterea superstițiilor, explicând că „copiii-lupi” devin tot mai rari odată cu răspândirea cunoașterii.
Информация по комментариям в разработке