Скачать или смотреть URSUL MARE din Oglinzi - Tradiții de Anul Nou (Comuna Răucești, Județul Neamț, Moldova, România)

Videoclipul redă reprezentația unei cete de „urși” și „țigani ursari” din satul Oglinzi (component al comunei Răucești, județul Neamț, Moldova, România), pe scena instalată în vecinătatea Primăriei din Răucești. Înregistrarea a fost făcută pe data de 31 decembrie 2023, zi devenită de tradiție în adunarea cetelor din întreaga comună. În cadrul spectacolului pot fi văzute și alte grupuri de „urși”, „capre”, arnăuți, precum și recitaluri de muzică populară însoțit de dansuri tradiționale. Desigur, bună parte din aceste grupuri folclorice pot fi văzute după două zile, în cadrul marelui festival al tradițiilor populare de Anul Nou care se desfășoară în fiecare an pe 2 ianuarie în orașul învecinat Târgu Neamț, aici venind grupuri folclorice locale, din zona orașului, dar și invitați din alte județe sau chiar din Republica Moldova. Sunt manifestări tradiționale moștenite din străbuni și așteptate cu nerăbdare de toată populația Moldovei. Exceptând micile grupuri de urători care în general nu necesită o pregătire specială, cetele (bandele) de urși și (țigani) ursari sunt probabil cea mai obișnuită prezență a grupurilor folclorice în cadrul menifestărilor tradiționale de Anul Nou din zona Târgu Neamț. Pe lângă cetele de „urși” putem vedea „capre”, „cerbi”, arnăuți, „căiuți” care alături de spectatori umplu strada principală a orașului Târgu Neamț și a satelor din jur.
În general, spectacolul urșilor se desfășoară sub forma unei scenete populare în care ursarii (frecvent „îmbrăcați” în „zdrențe” și cu fețele înnegrite - dar și aceștia din Oglizni - pentru a aminti de această veche meserie a țiganilor) bat tobele și strigă cântând, iar urșii dansează ritmat. De la sat la sat, ritmul tobelor poate diferi, la fel și „blana urșilor” și ținuta ursarilor. Mai putem spune că textele ursarilor sunt în general „cuminți”, mai ales pe scenă, dar pot avea conotații licențioase într-un cadru mai intim.
La grupul de urși din Oglinzi remarcăm tobele mai mici, făcute tradițional din bășică de porc, păstrate de la un an la altul. Ursarii sunt echipați cu coifuri bogat decorate, după un model aparte. Probabil ca inovație ursarii au portharturi, dar sunt și alte elemente (centuri late, trese, „decorații” etc.) care susțin un aspect mai „milităros”. În reprezentația oglinzenilor, spre deosebire de ceea ce se obișnuiește, „urșii” nu mai „mor” și nici nu „învie”, dar joacă cu mare bucurie. Intrarea și ieșirea cetei se face pe pe un ritm frenetic cu mișcări de dans dezlănțuite. Întreaga reprezentație este însoțită de cântecul fluierului (de lemn, tradițional), ursarii dansând, cântând și bătând toba. În alte situații, fluierele de lemn lipsesc și ritmul tobelor alternează cu cel al fluierelor mici metalice (țignale).
Ursul este un animal simbol în mitologia românească, fiind personajul care alungă iarna și aduce primăvara. Rostogolirea, bătutul ritmat al picioarelor, „moartea” urmată de „învierea” miraculoasă și urcatul pe bâtă al urșilor redau succesiunea anotimpurilor. Se presupune că la originea acestui obicei ar fi un cult precreștin, traco-getic.