Limba română și internetul: un bilanț provizoriu | Rodica Zafiu | TEDxUniversityofBucharest

În discuția și reflecția pe care o propunem, întrebarea-cheie este următoarea: ce s-a schimbat mai profund în limbă ca urmare a comunicării intense în mediul online și ce este doar un fenomen superficial, ilustrând pur și simplu capacitatea permanentă de adaptare și reechilibrare a limbii și a gândirii?

Ultimele decenii, dominate de dezvoltarea rapidă a comunicării mediate de computer, au produs pretutindeni schimbări în limbajul curent și în practicile de comunicare. În limba română, transformări evidente sunt cele lexicale și stilistice: intrarea în uzul curent și chiar extinderea metaforică a unor terminologii de specialitate, în majoritate de sursă engleză, producând numeroase derivate, expresii și locuțiuni; răspândirea unor procedee de formare a cuvintelor, creative și ludice (abrevieri, acronime, jocuri de cuvinte); interferențele puternice între scris și oralitate, între diferitele registre ale limbii, manifestarea în scris a colocvialismelor, a argoului și a violențelor de limbaj. Semnificative sunt și amestecul de coduri (limbaj verbal, simboluri grafice, imagine), amestecul lingvistic – cel mai adesea cu treceri bruște între română (în varietățile ei sociale și chiar regionale) și engleză –, relaxarea unor norme (de punctuație, ortografie) și constituirea unor practici lingvistice și a unor subcoduri comunicative de grup. Schimbările reflectă un raport permanent între creativitate și clișeizare, între globalizare și afirmarea identităților locale, între public și privat, între utilitar și estetic, între deschiderea către o cantitate infinită de informație și închiderea în credințele și opiniile unor mici comunități constituite ad-hoc.

Tehnologia în permanentă modificare a creat limite (la care vorbitorii au găsit permanent soluții de adaptare) și apoi le-a anulat, deschizând noi posibilități (dimensiunea mesajelor, disponibilitatea semnelor diacritice, corectarea automată a textului, componentele audio și video etc.). Schimbările mai tulburătoare țin de generalizarea unui mod de comunicare fragmentar, esențialmente dialogic, cu pierderea interesului pentru structura interioară a argumentării monologice, pentru ambiguitate și complexitate, pentru scrierea și rescrierea în căutarea formei celei mai bune, independente de un feedback imediat. Rodica Zafiu is a professor at the Faculty of Letters, University of Bucharest, Department of Linguistics, and researcher at the “Iorgu Iordan — Al. Rosetti” Institute of Linguistics of the Romanian Academy. She published several papers in collaboration, the most recent being The Oxford History of Romanian Morphology, but also specialised studies, articles and reviews in renowned journals of the field. She has numerous contributions to the research of discursive connectors, the linguistic means of modalisation, highlighting and approximation, grammarisation and pragmaticalisation phenomena. Other topics of interest include: political and journalistic discourse, linguistic support of rhetorical strategies, spoken Romanian language, slang, writing-orality report, current Romanian language trends, linguistic standardisation process. This talk was given at a TEDx event using the TED conference format but independently organized by a local community. Learn more at https://www.ted.com/tedx