În următoarea casă în care am intrat, am pășit într-un loc al durerii. Oamenii din sat o numesc „casa jalei”, „casa suferinței”, „casa întunericului”. Ce am auzit din gura acestor oameni în vârstă ne-a lăsat fără cuvinte și fără aer în plămâni.
Ne-am întrebat: cum e posibil ca atâta suferință, atâtea încercări și tragedii să vină peste o singură familie? De ce cel rău a lovit atât de crunt? „Hoțul nu vine decât să fure, să junghie și să prăpădească; Eu am venit ca oile să aibă viață și s-o aibă din belșug” (Ioan 10:10).
Bărbatul, Alexandru, a lucrat în poliție. Într-o zi, urmărind un infractor, nu a reușit să ia o curbă și a intrat cu mașina într-un stâlp. A suferit o fractură gravă la cap și a rămas orb pe viață.
Soția lui îl duce de mână afară, pentru că el trăiește într-un întuneric total. A încercat operații, dar fără succes. Pensia lui de invalid este atât de mică încât abia ajunge pentru pâinea zilnică și lumina plătită.
Când am întrebat dacă au copii, soția lui a oftat adânc și a spus: „Am avut două flori… și ambele au fost luate de pe pământ.”
Primul copil, un băiat de 17 ani, a fost ucis cu cuțitul. Infractorul a primit 22 de ani de pușcărie, dar a murit după doi ani în închisoare.
Al doilea copil, din a doua căsătorie, a fost călcat de un tractor chiar lângă poarta bisericii. Avea doar șase ani și jumătate.
Durerea acestei mame este de neimaginat. Lacrimile ei amare, strigătele după ajutor, ne-au pătruns adânc în suflet.
Frații mei, sunt oameni care au suferință peste suferință, durere peste durere. În astfel de momente, cuvintele noastre sunt prea sărace pentru a aduce mângâiere.
Dar știm că Dumnezeu este bun și milostiv. Chiar dacă cel rău lovește, chiar dacă încercările vin peste noi, avem o speranță: Îl cunoaștem pe Dumnezeu. El vine cu mângâiere, cu descoperire și cu îmbărbătare.
„Domnul este aproape de cei cu inima frântă și mântuiește pe cei cu duhul zdrobit” (Psalmul 34:18).
În aceste momente dificile, să fim o mână care șterge lacrimile. Să ne îmbărbătăm unii pe alții, să ne ridicăm prin dragostea lui Hristos.
Nu avem întotdeauna argumente sau explicații, dar putem să arătăm căldura lui Dumnezeu prin prezența noastră, prin dragostea noastră.
În inima mea a fost doar o singură dorință: ca în durerea lor să-L vadă pe Hristos. El a murit într-o durere nespus de mare. Tatăl Ceresc a fost îndurerat pentru Fiul Său, pe care L-a dăruit pentru noi.
„Tată, dacă este cu putință, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuși, facă-se nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu” (Matei 26:39).
Isus Hristos a băut cel mai amar pahar – păcatele întregii omeniri. Și totuși, din acea durere, a venit mântuirea noastră.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu că s-a îndurat de mine și mi-a dat șansa să fiu numit copilul Lui.
Frații mei, povestea acestei familii ne arată că viața poate fi plină de durere, dar și că Dumnezeu rămâne singura speranță.
Să fim mai buni, mai milostivi, mai plini de dragoste. Să fim lumina lui Hristos în casele întunericului și să aducem mângâiere celor îndurerați. „Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați” (Matei 5:4).
Frate scump, Dumnezeu te-a ales pentru această vreme, să fii o binecuvântare, să fii o lumină, să fii cântec cu alinare, să fii o carte scrisă, să fii o masă plină, să fii o casă cu căldură. Privește către El, Dumnezeu așteaptă de la noi să nu glorificăm pe oameni sau denominații ci doar pe El. Să nu ne închinăm la nume, ci la Numele care este mai presus de orice nume Isus Hristos. „Și orice faceți, cu cuvântul sau cu fapta, să faceți totul în Numele Domnului Isus.” (Coloseni 3:17) Amin. 🙏
Cine are milă de sărac împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea. (Proverbele 19:17)
Poți să faci o donație ușor si rapid având un cont pe PayPal.
CONTUL NOSTRU 🏦PayPal: casademilostenie-chisinau@mail.ru
Ne dorim ca această misiune să continue să crească, aducând pace și binecuvântare în viețile celor mai vulnerabili dintre noi.
0:00 Începutul
0:14 La calcat tractorul pe fiul meu
3:53 lacrimi si durere
9:53 Soțul este orb
Информация по комментариям в разработке