Episodul 36: Salcâmul, alifia pământului

Tot am vorbit despre salcâm în ultima vreme – v-am prezentat ce minuni fac firmele de prelucrare din Covasna din lemnul său și v-am arătat cât de repede crește pe nisipurile Olteniei, la Mârșani.

Salcâmul (pe numele său latinesc, 𝘙𝘰𝘣𝘪𝘯𝘪𝘢 𝘱𝘴𝘦𝘶𝘥𝘰𝘢𝘤𝘢𝘤𝘪𝘢) este o specie deosebită – cu lemnul valoros pentru prelucrare sau producția de energie, rapid crescătoare și cu efecte pozitive asupra terenurilor pe care este plantat. Admirat de unii - inclusiv de marele Marin Drăcea, unul dintre cei mai importanți creatori de școală silvică în România, temut de alții pentru rapiditatea cu care se răspândește, salcâmul are partea sa de succese și controverse.

Puțină istorie a salcâmului în România, explicată 𝘪𝘯 𝘷𝘪𝘷𝘰.
Gazda noastră, ing. Dumitru Neațu, de la Ocolul Silvic Poiana Mare (RNP Romsilva), știe ca nimeni altul cum se îngrijește o pădure de salcâm – pădurea Vrata are peste 1.500 de hectare.

În sudul României, unde este folosit pentru stabilizarea dunelor de nisip și regenerarea solului, salcâmului i se mai spune și „alifia pământului”.
„A fost singura specie cu care s-a reușit vindecarea acestor răni ale pământului,” explică Dumitru Neațu. „La început, el a fost gândit ca o specie ecologică, să amelioreze ecosistemele de aici. După 100 de ani a trecut și ca specie de producție. Are multiple roluri.”

Urmăriți episodul de astăzi și aflați când a ajuns salcâmul în România, cine a crezut în puterea sa de a repara „dezastrul ecologic” din zona Olteniei de sud și cum s-a schimbat, în timp, atitudinea față de salcâm.